Cel ce osândește dreptul
Și apără păcatul greu
Nu-i aproape de Preaînaltul,
E o scârbă-i blestematul
Veșnic pentru Dumnezeu,
Pus în slujba celui rău.

Mulți judecă ca atare
Într-un fel sau în alt fel,
Dat tu judecă-l pe fiecare
După faptele ce le are.
Să vezi și aurul din el
Și nu vei greși de fel.

Aurul din el e harul
Care-l are-n orice loc:
Și în fapte, și în darul
Care-ntrece tot amarul
Pe acesta-l vezi umblând:
Sincer, credincios și blând.

Prostul pururi osândește
Tot ce el nu înțelege.
Și nebunul înnegrește
Pe cel ce cuminte este;
Tot ce el nu știe-alege
Caută din start să nege.

De amăgire nu te bucuri
Că mult ține-a ei durere.
Cele mai grăbite-ndemnuri,
Mai ales de au baremuri
Să le-asculți cu-ntârziere,
Să nu crezi ce-au să-ți ofere.

Crede în Isus slăvitul
Marele Mântuitor!
El e veșnic Fericitul,
El e Mirele, Iubitul,
Scumpul nostru Salvator.
El e-al nost' Mângâietor!
Amin.
(Vineri, 17 aprilie 2020)